E timpul pentru o nouă normalitate

sursa foto: pixabay.com


Se apropie relaxarea…eu sunt singura care s-a obișnuit în casă?? Parcă mi-e teamă să mă gândesc la viața de dinainte, la aglomerațiile din metrou… De fapt, nimic nu va mai fi la fel. Poate de asta nu am curajul încă să accept că s-a terminat. Toată lumea va purta măști, vom fi într-un stres continuu gândindu-ne că ne putem îmbolnăvi oricând. M-am bucurat de perioada asta de lenevire, dar dacă este să ieșim afară, atunci să fie ca înainte. Mi-e al naibii de dor de normalitate, și mi-e dor de libertate. Vreau să merg unde vreau fără să mă tem că mă va opri un polițist să mă întrebe unde și de ce mă duc? Mă simt întemnițată.
Vine vara…toți visam să mergem la mare sau în vacanțe cine știe pe unde…bine că n-am vreo rezervare pe undeva că atunci eram și mai dezamăgită. E aiurea să te uiți pe fereastră și să știi că afară nu mai e cum era odată. Acum percep lumea ca pe o junglă. Știi că ieși sănătos, dar nu știi cum te întorci. Eu totuși insist cu o întrebare: va mai fi vreodată ca înainte??? Poate cineva să-mi răspundă? Nu….OK